Grecia Antică adesea este numită locul de baștină al civilizației occidentale. De asemenea, acesteia i se atribuie inventarea unora dintre cele mai vechi instituții de cultivare a cunoștințelor.
În cazul în care aceste puncte nu vă sunt suficiente, aflați că Atena adesea este considerată a fi locul unde s-a născut și s-a dezvoltat democrația.
Cu toate acestea, intervalul de timp aflat între perioada când această civilizație a existat și epoca modernă este o dovadă clară a faptului că nu putem cunoaște totul despre perioada în care au existat grecii antici. Scrierile se pierd timp de secole, istoria este idealizată și așa mai departe. Aici zece taine despre Grecia Antică care până și în prezent rămân nedezvăluite.
10. Misterele din Eleusis
Una dintre cele mai intrigante taine din Grecia Antică se referă la o organizație tainică, denumirea căreia a ajutat la definirea termenului „mister” așa cum îl percepem astăzi. Misterele din Eleusis au fost un cult religios care a efectuat o serie de ritualuri și ceremonii secrete, multe dintre acestea fiind încă necunoscute (atrageți atenția asupra faptului că termenul „Misterele din Eleusis”, de asemenea, este utilizat pentru a defini însuși ritualurile).
Unul dintre motivele pentru care nu avem suficiente cunoștințe referitoare la acest cult este că Misterele din Eleusis au fost create pentru a fi păstrate în taină, iar urmașilor cultului li se interzicea categoric să dezvăluie detalii referitoare la organizarea interioară al acestuia. Se spune că cei ce intenționau să dezvăluie taina riscau să fie omorâți. Numărul limitat de surse în care se descrie natura ritualelor acestui cult face și mai puțin probabilă dezvăluirea acelor evenimente care aveau loc printre adepții Misterelor din Eleusis.
9. Viața lui Thespis
Numele Thespis aparținea unui bărbat ce locuia în Atena în secolul al VI-lea î.Hr., care se presupune că a devenit primul om ce a interpretat un alt om, cu alte cuvinte a jucat un rol, de aceea acesta este considerat a fi primul actor care a existat vreo data. Impactul acestui om asupra culturii în istorie a dus la apariția termenului „thespinian” care definea profesia de actor. Cu toate acestea, istoricii nu cunosc prea multe despre viața reală și cariera acestuia. A fost „Thespis” numele său real? A locuit oare în Atena? Și cel mai important, oare a existat acesta cu adevărat?
S-a constatat că toate sursele care vorbesc despre acest individ, inclusiv povestirea poetului Horace, au fost scrise într-o perioadă mult mai târzie, decât perioada când Thespis a jucat roluri, și nu există nici o dovadă credibilă a existenței acestui om. Într-un așa mod, a apărut presupunerea că însuși Thespis poate fi un mit care, cel mai probabil, simbolizează apariția profesiei de actor în tradiția teatrală grecească, ci nu un individ concret care ar putea fi identificat.
8. Arta și arhitectura Partenonului
Partenonul din Atena este una dintre cele mai cunoscute creații arhitecturale și simbolul Greciei Antice. Acesta există deja de 2 500 de ani, în ciuda faptului că a fost construit foarte rapid și nu a urmat vreun plan de construcții detaliat. Arhitectura și arta acestui local este înconjurat de un număr de mistere, începând cu detaliile construcției acestuia și finisând cu scopul existenței unor anumite detalii.
Până și în prezent au loc dezbateri cu privire la imaginea frizei ce decorează partea interioară a Partenonului și ce ar putea simboliza figurile de oameni de pe aceasta. Unii oameni de știință presupun că acei oameni reprezintă muncitorii care au ajutat la construcția Partenonului. De asemenea, în templu există două camere interioare, scopul existenței celei mici nefiind identificat nici până în prezent.
7. Creatorii celor două constituții ale atenienilor
”Constituția ateniană ” este titlul atribuit a două documente diferite ale Greciei Antice, unul dintre care fiind asociat inițial cu filozoful Xenofon, iar al doilea cu Aristotel. Cu toate acestea, în ambele cazuri drepturile de autor sunt controversate. Inițial documentul cel mai vechi dintre cele două era asociat cu Xenofon, însă acum oamenii de știință consideră că lucrarea nu-i aparține, parțial din cauza anului în care a fost creat, acesta nefiind compatibil cu anii prematuri din cariera acestuia de scriitor. Acum autorul documentului este adesea numit „pseudo-Xenofon”, însă identitatea celui care a scris documentul așa și nu a mai fost identificată.
Autorul documentului ulterior este considerat a fi Aristotel, deși există un oarecare dubiu, deoarece stilul acestei lucrări este diferit de stilul celorlalte lucrări ale filozofului grec. Cu toate acestea, există opinia că stilurile diferă, deoarece stilul constituției diferă de modul în care se scriu alte lucrări.
6. Lucrarea lui Pitagora
Astăzi, Pitagora este cunoscut în matematică datorită teoremei care-i poartă numele, și anume: suma pătratelor catetelor oricărui triunghi dreptunghic este egală cu pătratul ipotenuzei. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute teoreme matematice, devenind numită Teorema lui Pitagora. Cu toate acestea, despre viața și munca omului care a inventat-o nu se știe aproape nimic.
Școala filozofică în care a muncit Pitagora a activat în condiții secrete, de aceea nu putem fi siguri care lucrare îi poate fi atribuită, și care lucrare i-a aparținut unui alt membru al școlii. De asemenea, s-a dovedit că cea mai faimoasă teoremă care i se atribuie a fost cunoscută până și în Babilonul Antic și că aceasta nu poate fi considerată descoperirea originală a matematicianului și filozofului grec.
5. Dărâmarea statuii lui Zeus
Statuia lui Zeus a fost una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, o listă compusă de cei mai cunoscuți oameni de știință ce au studiat antichitatea. Lista includea cele mai impunătoare construcții create de oameni în antichitate. Din toate cele șapte minuni ale lumii antice până în zilele noastre s-a păstrat doar Piramida din Giza, Egipt, celelalte șase fiind pierdute în timp. Statuia lui Zeus a fost creată de Phidis, unul dintre cei mai cunoscuți sculptori din Grecia Antică, iar distrugerea acesteia este una dintre cele mai mari taine.
Statuia era situată în Templul lui Zeus din Olympia, care în cele din urmă a fost distrus de flăcări. De cele mai multe ori, se consideră că statuia a ars în acele flăcări, însă de asemenea există opinia că aceasta a fost scoasă din templu de îndată ce a început incendiul și a fost transportată în orașul Constantinopol, astăzi cunoscut ca Istanbul. Aici, cel mai probabil, statuia a ars într-un alt incendiu.
4. Teoria pierdută a comediei lui Aristotel
Arta lui Aristotel este cea mai importantă creație științifică din istoria literaturii, cea mai timpurie lucrare cunoscută după analiza însăși artei scrierii. Cu toate acestea, o parte din această lucrare atât de importantă pentru literatura antică grecească, după cum s-a constatat, rămâne a fi un mister. Există o legendă despre a doua carte care spune că aceasta a fost bazată pe teoria comediei și a completat teoria tragediei, discutată în prima carte.
Oamenii de știință participă la dezbateri, încercând să demonstreze a existat sau nu această operă. În ciuda faptului că lucrarea a fost menționată în lista operelor scrise de Aristotel în însăși biografia poetului, există prea puține dovezi care ar putea afirma existența acesteia. Cu toate acestea, posibilitatea că textul a fost pierdut a devenit o sursă de speculații constante. În romanul lui Umberto Eco „Numele trandafirului” chiar a fost dezvoltată o temă referitoare la posibila redescoperire a acestei cărți.
3. Labirintul care a inspirat mitul Minotaurului
Unul dintre cele mai vechi mituri relatează istoria Minotaurului, un monstru groaznic jumătate om jumătate taur, pe care regale Minos l-a închis într-un labirint. În cele din urmă, a apărut credința în faptul că labirintul a existat în realitate, devenind inspirație pentru crearea unui mit.
Unii oameni de știință consideră că locul unde se afla labirintul ar putea fi palatul din vechiul oraș Knossos, care este situat pe insula greacă Creta. Cu toate acestea, arheologii care au efectuat săpături în această regiune încă nu au găsit labirintul, descoperire care ar putea confirma această presupunere. De asemenea, în urma unor studii recente s-a constatat că labirintul ar putea fi situat într-o mină din apropierea orașului Gortyn, la o distanță de 22 de kilometri de Knossos. Dezbaterile încă continuă, iar locul adevărat unde se poate afla labirintul încă urmează a fi descoperit.
2. Trilogia nefinisată a lui Platon
Mitul Atlantidei a apărut în operele lui Platon în dialogurile Timaeus și Critias, unde Atlantida a fost menționată ca o civilizație în contrapunct cu civilizația Atenei, care în cele din urmă piere sub valurile Oceanului Atlantic. Cu toate acestea, rămâne a fi un mister de ce opera care trebuia să devină o trilogie a rămas nefinisată.
Platon nu a finisat „Critias”, al doilea dialog, și nu există nici o înregistrare care ar dovedi faptul că autorul a început a scrie partea a treia care trebuia să fie numită „Hermocrates”. Întrebarea de ce Platon nu și-a finisat trilogia rămâne a fi un mister. În cele din urmă, lucrarea lui care a generat atât de multe speculații pe tema Atlantidei a devenit un mister în sine, din cauza faptului că filozoful așa și nu a mai finisat-o fără să lase vreo explicație acestei decizii.
1. Autorul Iliadei și Odiseei
Homer este poetul căruia i se atribuie operele „Iliada” și „Odiseea”, fiind considerat a fi cel mai cunoscut autor al Greciei Antice. Cu toate acestea, Homer rămâne a fi o figură misterioasă până și în prezent, căci nimeni nu cunoaște dacă acesta și-a scris operele singur sau a colaborat cu un alt autor. Se presupune că Homer nu a fost singurul creator al Iliadei și Odiseei, căci există diferență în stilurile acestor două opere care, în opinia unora, sugerează implicarea altor autori.
De asemenea, s-a constatat că chiar dacă Homer a creat singur aceste două opere, nu ar trebui să excludem posibilitatea faptului că poeziile sunt niște aspirații colective, întrucât au fost inițial compuse oral, după care cel mai probabil au fost scrise pe hârtie și transmise prin povestitori cu posibile schimbări.
