În zilele noastre, majoritatea castelelor nu sunt nimic mai mult decât niște ruine care sunt ocrotite de organizațiile non-profit în scopuri educaționale.
În trecut, aceste castele aparțineau fie nobililor, fie familiilor regale. Cu toate acestea, mai târziu aceste castele au trecut în posesiunea altor oameni din motive precum datoriile, războaiele sau actele de caritate. În anii 1700, când din cauza Revoluției Industriale pământurile agricole au început să aducă mult mai puțin venit, nobilii au început tot mai des să-și piardă castelele.
În ciuda acestui fapt, unele familii de aristocrați încă mai dețin castele, spre exemplu familia Percy căreia deja de sute de ani îi aparține castelul Alnwick. Majoritatea acestor familii au înlocuit venitul agricol cu banii câștigați de la turiști. Aceeași istorie s-a întâmplat cu majoritatea castelelor. Deci, vedeți mai jos care sunt acele castele ce încă sunt în posesia nobililor.
10. Castelul Alnwick
În istoria sa timpurie, Castelul Alnwick a fost o fortăreață de frontieră care proteja nordul Angliei de raidurile scoțienilor. Castelul nu a fost nimic mai mult decât un avanpost, de aceea nu i s-a acordat o mare importanță. În anul 1212, Regele Ioan a ordonat dărâmarea castelului, însă din fericire porunca acestuia nu a fost îndeplinită. Familia Percy a cumpărat castelul în anul 1309 și a început o serie de lucrări foarte ambițioase de îmbunătățire a castelului, transformând clădirea într-o locuință confortabilă și o cetate impresionantă. De atunci castelul a servit casă strămoșilor familiei Percy, inclusiv și pentru infamatul Harry Hotspur, care a condus o revoltă majoră împotriva monarhiei engleze.
Astăzi, acesta este unul dintre cele mai bine păstrate și cele mai frumoase castele din Anglia, iar unele părți ale castelului au fost folosite pentru a decora castelul Hogwarts din Harry Potter. Acesta este al doilea după mărime castel locuit din Anglia după Castelul Windsdor ce este ocupat de familia regală. De asemenea, familia Percy își păstrează cu grijă vechile înregistrări, iar arhiva familiei ce datează din secolul al XIII-lea este o sursă istorică foarte importantă care încă mai este studiată de istorici. În zilele noastre, ducele și familia lui încă mai locuiesc în castel, însă folosesc doar o parte a acestuia. În alte părți se află Estates Office și locuiesc studenții Universității St. Cloud State University ca parte a programului de studiu internațional. Cealaltă parte a castelului este deschisă pentru turiști.
9. Castelul Dunnottar
Castelul Dunnottar este unul dintre cele mai importante castele din istoria Scoției. Fiind situat pe un teren stâncos, acesta este considerat a avea o locație perfectă, căci este aproape inaccesibil pentru inamici. Din acest motiv, în castel au fost ascunse toate bijuteriile Coroanei scoțiene, astfel încât acestea să nu ajungă în mâinile armatei lui Oliver Cromwell în timpul Angliei Republicane. Timp de sute de ani, castelul a fost proprietatea clanului Keith, reprezentanții acestuia devenind conții Marischal care aveau misiunea principală de a proteja regele cu prețul propriei vieți. Cu toate acestea, norocul i-a părăsit în anul 1815, după ce George Keith s-a alăturat rebeliunii iacobite. În cele din urmă, pământurile clanului au fost confiscate, iar castelul a devenit proprietatea Coroanei. După aceasta, Castelul Dunnottar a fost vândut companiei York Buildings care a demontat o mare parte a clădirii.
Familia Keith și-a întors castelul, însă în anul 1925 din nou l-a vândut vicontelui Cowdray, familiei căruia castelul îi aparține până și astăzi. Când familia Cowdray a cumpărat castelul, acesta era în ruine, de aceea familia a decis să-l restabilească. De atunci, castelul este deschis pentru turiști și atrage anual zeci de mii de vizitatori. Familia Cowdary deține mai multe locuințe, de aceea aproape că nu locuiește în castel.
8. Castelul Eilean Donan
Fiind situat pe o insula izolată care poartă același nume, pe coasta de vest a Scoției, Castelul Eilean Donan este una dintre cele mai frumoase imagini din Scoția. De asemenea, acesta este cel mai fotografiat loc din Scoția și al treilea cel mai des vizitat, având circa 300 000 de vizitatori pe an. Din cauza amplasării geografice, de-a lungul veacurilor castelul Eilean Donan a fost martorul multor lupte sângeroase între clanuri. De cele mai multe ori, castelul s-a aflat sub stăpânirea clanului Mackenzie și a aliaților acestuia, clanul Macrae, care au condus castelul din numele lor. Clanul Macrae adesea a protejat Castelul Eilean Donandin numele familiei Mackenzie, însă alianța s-a prăbușit imediat după ce Mackenzie s-a alăturat revoltei iacobite.
În timpul revoltei, spaniolii cărora li s-a permis sprijinul rebelilor, le-au permis să ocupe insula. Flota britanică a răspuns cu un bombardament naval intensiv, distrugând o mare parte din castel. După ce au fost capturați spaniolii care au supraviețuit, o mare parte din ruinele rămase au fost aruncate în aer cu ajutorul a 27 de butoaie de praf de pușcă.
Castelul a rămas în ruine timp de 200 de ani, după care în anul 1919 a fost cumpărat de un descendent al clanului Macrae, și anume de John Macrae-Gilstrap. John a restaurat castelul, iar în anul 1955 l-a deschis pentru turiști. De atunci castelul rămâne sub stăpânirea familiei Macrae, deși acesta nu locuiește aici. Pentru a gestiona și întreține castelul, în anul 1938 familia a înființat fondul Conchra Charitable Trust.
7. Castelul Arundel
Castelul Arundel este unul dintre cele mai vechi din Anglia, fiind construit în luna decembrie a anului 1067, cu doar un an mai târziu după cucerirea normandă a Angliei. De asemenea, este demn de remarcat faptul că deja timp de o mie de ani castelul este transmis din generație în generație. Un timp îndelungat, din anul 1139 și până în 1243, castelul a fost proprietatea familiei Aubigny, ocazional revenind în proprietatea Coroanei. În anul 1943, acesta a trecut în proprietatea familiei FitzAlans, după ce ultima moștenitoarea a familiei Aubigny s-a căsătorit cu un reprezentant al acestei familii. FitzAlans au fost proprietarii castelului Arundel până în anul 1580, când Mary FitzAlan s-a căsătorit cu Thomas Howard. De atunci castelul este proprietatea familiei Howard, iar până în anul 1780 a fost reședința lor principală.
Din momentul când a fost construit, castelul Arundel în mod constant a fost reînnoit, de aceea o mare parte a castelului pe care-l vedem astăzi este mult mai modernă. O mare parte a clădirii, inclusiv fațada gotică care-i oferă un aspect de basm, a fost construită în epoca victoriană. Aceasta a fost una dintre primele clădiri din Anglia care avea electricitate, încălzire centrală și ascensoare. La fel ca în castelul Alnwick, în castelul Arundel există o arhivă vastă ce conține acte din anii 1200, acestea fiind accesibile doar cadrelor universitare profesionale.
6. Castelul Bamburgh
Castelul Bamburgh este unul dintre cele mai frumoase castele din Regatul Unit. Inițial aici se afla o cetate anglo-saxonă pe care istoricul Bede a descris-o ca fiind unul dintre cele mai importante locuri din Marea Britanie. Înainte de cucerirea normanzilor, un timp îndelungat cetatea a fost sursa puterii regilor northumbrieini. În anul 1093, după încercarea de a organiza o răscoală, castelul a revenit Coroanei. Acesta a fost proprietatea familiei regale timp de 500 de ani înainte ca în anul 1600 să fie vândut familiei Forster căreia i-a aparținut timp de mai multe generații.
Cu toate acestea, în curând familia Forster a falimentat, iar castelul a fost vândut episcopului Durham care l-a transformat într-un spital. În anul 1894, castelul a fost cumpărat de William Armstrong, primul conte Armstrong, familiei căruia încă îi aparține. Acesta este unul dintre multele castele ale căror primi-proprietari nu erau nobili (Armstrong a fost înnobilat datorită unor numeroase realizări științifice). Familia Armstrong a deschis castelul pentru public la începutul anilor 1900. Astăzi acesta rămâne a fi imaginea Angliei de Nord-est și este menționat în zeci de cărți și arătat în zeci de filme. Din anul 1960, când aici au fost făcute câteva descoperiri importante în legătură cu anglo-saxonii, castelul a devenit și un centru arheologic.
5. Castelul Dunrobin
Castelul Dunrobin este unul dintre cele mai interesante castele de pe insulele britanice: acesta este cel mai nordic castel locuit din Marea Britanie și unul dintre cele mai mari, având 189 de camere. Aspectul castelului se diferențiază prin stilul arhitectural continental, deoarece a fost reconstruit în stilul castelelor franzece în epoca victoriană. Dunrobin s-ar fi combinat perfect cu peisajul din sudul Franței.
În ciuda unui aspect rafinat modern, castelul a avut parte de o istorie sângeroasă. Acesta a fost construit pentru a supune unui control o regiune de barbari din nordul Scoției, care adesea era supusă fie Vikingilor, fie Scoțienilor. Familia Gordon căreia castelul îi aparține până și în ziua de azi, pentru prima dată l-a primit în anul 1512, când Adam Gordon s-a căsătorit cu fiica lordului. Atunci familia Gordon a prezentat un document care confirma idiotismul fiului lordului, de aceea când însuși lordul a decedat, ei au moștenit castelul. În anul 1518, castelul a fost redobândit de către Alexander Sutherland, moștenitorul legitim, însă când familia Gordon s-a reîntors, Alexander a fost ucis, iar capul lui a fost pus într-o țeapă pe turnul castelului. În anul 1550, fiul lui Alexander a încercat să recupereze castelul, însă și acesta a fost omorât chiar în grădina castelului. În curând după aceasta, Gordonii și-au schimbat familia în Sutherland, astfel încât să devină moștenitori mai legitimi ai castelului.
În anii următori, familia Sutherland a extins castelul, făcându-l mai confortabil și mai sigur. Dunrobin a devenit sediul acestei familii până în anul 1963, când castelul și ducatul s-au împărțit: moștenitorul bătrânului lord a moștenit ducatul Sutherland, iar fiica lui, actuala contesă Elizabeth, a moștenit castelul.
4. Castelul Berkeley
Castelul Berkeley din Gloucestershire găzduiește una dintre cele două familii de aristocrați din Anglia care-și pot urmări originea până la domnitorii anglo-saxoni de dinaintea invaziei normanzilor. Familia Berkeley, inițial Fitzharding, a primit acest castel în anii 1100 și îl are în proprietate până și în prezent. Acesta este cel mai vechi castel din Anglia care a fost proprietatea unei singure familii și unde există un pat care a fost identificat ca cel mai vechi obiect mobiliar utilizat de o singură familie.
Spre deosebire de majoritatea castelelor din această listă, arhitectura castelului Berkeley a rămas în mare parte neschimbată din anii 1400. De asemenea, în acest loc au avut loc câteva evenimente istorice. Se consideră că aici a fost omorât regele Edward al II-lea, și tot în acest loc a decedat ultimul bufon al curții din Anglia, Dickie Pearce, căzând din galeria menestrelilor. În timpul războiului civil, castelul Berkeley a fost asediat de forțele parlamentare care au spart zidurile cu un tun. În cele din urmă, familiei Berkeley i s-a permis să rămână în castel până gaura nu va fi reparată. Zidul rămâne a fi spart până și în ziua de astăzi.
3. Haddon Hall
De la bun început Haddon Hall era gândit ca o casă de familie, ci nu un castel. Cu toate acestea, haosul din anii 1100 a condus la faptul că în anul 1194 familia a construit în jurul acesteia un zid defensiv. Astăzi aceasta se învecinează cu granița dintre castel și conac, demonstrând aspectele ambelor. Inițial castelul aparținea familiei venerabile Vernon. Cu toate acestea, în anul 1560, fiica aristocratului George Vernon, Dorothy, s-a îndrăgostit într-un nobil de rang mai mic pe nume John Manners. George nu aprecia alegerea fiicei sale, deoarece John și familia acestuia aveau un statut mai mic și o stabilitate financiară fluctuantă. Din acest motiv, George le-a interzis celor doi să se vadă. În cele din urmă, Dorothy și John s-au căsătorit pe ascuns lângă un pod. Domnișoara de viață nobilă s-a strecurat de la un bal zgomotos pentru a se întâlni călare pe un cal cu iubitul ei. George Vernon a murit cu doi ani mai târziu și familia Manners a moștenit castelul, proprietarii căruia sunt și astăzi.
Familia Vernon a cheltuit o mare parte din averea lor pentru a extinde castelul Haddon Hall, însă familia Manners care și-au ales alt loc de reședință nu i-au atras prea multă atenție. În anul 1920, un descendent de-al lui John, pe care de asemenea îl numeau John Manners, a recunoscut valoarea castelului Haddon Hall și a inițiat lucrări pentru a-i restabili faima inițială. Astăzi castelul este considerat a fi unul dintre cele mai bine păstrate exemplare de conac în stil medieval. Acum în castel locuiește lordul Edward Manners, însă Haddon Hall este deschis pentru turiști aproape întregul an.
2. Castelul Inveraray
Acesta este cel mai nou castel din această listă, însă temelia acestuia a fost pusă în anul 1746 în ciuda faptului că în acest loc încă din anii 1500 deja există un castel. Castelul Inveraray este situat pe malul celui mai lung lac cu apă de mare din Scoția, numit Loch Fyne, și a fost una dintre primele clădiri în stil gotic renascentist care, în cele din urmă, a devenit unul dintre cele mai populare stiluri arhitecturale din istoria omenirii. Castelul este renumit pentru aspectul său sumbru și macabru. Aspectul clădirii a fost întreținut în mod deliberat, iar în anul 1770 un sat din apropiere chiar a fost relocat, astfel încât Castelul Inveraray să devină și mai izolat.
Acesta este locul unde a locuit ducele Argyll și șefii clanului scoțian Campbell (unul dintre cele mai mari și cele mai controversate din punct de vedere istoric). Spre deosebire de multe alte familii nobile, care au preferat să ocupe doar o mică parte din castele în care au locuit, familia Campbells a ocupat două etaje întregi ale castelului și două dintre cele patru turnuri de colț. Cu toate acestea, astăzi o mare parte a castelului este deschisă publicului, inclusiv sala de arme, care conține o colecție de sute de arme situate într-o cameră cu un tavan de 21 de metri, fiind cel mai înalt din Scoția.
1. Castelul Belvoir
Belvoir este unul dintre primele castele engleze, fiind construit în anul 1067. Inițial, clădirea a fost construită ca un conac și i-a fost oferită lui Robert de Ros în anul 1257, iar cu zece ani mai târziu acestuia i s-a permis să o transforme în castel. Cu toate acestea, în anul 1508 când familia Manners l-a moștenit, castelul a degradat. Familia Manners, care până în present locuiește aici, a construit în acest loc un nou castel.
Acesta a fost doar primul caz de distrugere și restabilire a castelului: în anul 1649 parlamentarii l-au prăbușit, după care în anul 1668 acesta a fost restabilit, apoi reînnoit în anul 1799 și distrus de flăcări în anul 1816, în anul 1832 fiind restaurant pentru ultima dată.
Astăzi castelul îți păstrează aspectul tradițional medieval, în ciuda faptului că acesta este destul de nou și este unul dintre cele mai renumite exemple din lume cu o asemenea arhitectură. Acesta apare în filme în mod regulat, inclusiv în calitate de model al castelului Windsor și a Castelului Gandolfo din filmul „Codul lui Da Vinci”.
