Moscheea de tutun din Dresden (5 foto)

0
123

Clădirea monumentală cu niște cupole multicolore din sticlă și minarete înalte ce se află pe malul râului Elba din orașul german Dresden după aspect reamintește o moschee.

Designul magnific în stil islamic al acesteia, precum și caracteristicile arhitecturale deosebite, o evidențiază printre tipicele clădiri în stil baroc pentru care orașul Dresden este renumit. Din momentul când a fost înființată, cu mai mult de o sută de ani în urmă, această clădire este numită „moschee de tutun”.

Foto: Alex Drop/Flickr

Istoria „moscheii de tutun” începe din anul 1886, când un om de afaceri industriale de origine evreiască și germană, Hugo Zietz, a fondat o companie de țigarete în orașul Dresden pe care a numit-o Yenidze Tobacco and Cigarette Factory. Construcția a fost numită în onoarea unei regiuni unde este cultivat tutunul, în jurul unui mic oraș Genisea situat în Grecia modernă. Hugo Zietz a importat tutun din Imperiul Otoman și a produs la fabrica sa țigări din tutun turcesc. Din motiv că afacerea a progresat rapid, Zietz a decis să construiască o nouă fabrică.

În acea perioadă în Dresden era interzisă construcția fabricilor care aveau aspectul unor fabrici. Cu alte cuvinte, fabricile trebuiau să fie mascate. Hugo Zietz a găsit un stil oriental care se potrivea perfect acestui scop. Aspectul clădirii nu doar îndeplinea cerințele consiliului municipal, dar și a servit ca reclamă pentru o marcă de țigări orientale.

În anul 1970, Hugo Zietz a angajat un arhitect pe nume Martin Hammitzsch care mai târziu s-a căsătorit cu sora vitregă a lui Adolf Hitler pentru a proiecta clădirea. Hammitzsch nu a văzut niciodată cum arată o moschee în realitate, de aceea pentru a-și realiza proiectul arhitectul a trebuit să se inspire din fotografiile mormintelor și moscheilor din Cairo și Andaluzia. În acea perioadă proiectul era atât de controversat, încât Hammitzsch a fost expulzat din grupul arhitectural. Însă când Zietz a amenințat că își va retrage afacerea din oraș dacă arhitectul său nu-și va putea continua munca autoritățile au devenit mai indulgente.

Foto: Michael Kranewitter/Wikimedia

Cu doi ani mai târziu fabrica și-a început activitatea. Aceasta era prima clădire din Germania ce avea o carcasă din beton armat. Clădirea avea șase sute de ferestre, iar marea cupolă era acoperită cu sticlă. Pereții de gresie de pe fațada vestică era o combinație de stil Art Nouveau cu elemente maure. În jurul cupolei au fost instalate lămpi care iluminau cuvintele „Salem Aleikum”, care reprezintă un salut arab foarte des auzit: „Pacea să fie cu tine”. Acest indicator a fost produs în Germania pentru prima dată în istorie. Așa se numeau și țigările care erau produse în acea fabrică.

Compania Yenidze Tobacco and Cigarette Factory a crescut și a devenit cel mai mare producător de țigări din Germania. În perioada sa de apogeu, la fabrică munceau circa 1 500 de lucrători care roteau țigările manual. Condițiile de muncă în interiorul fabricii, precum și sistemul social erau exemplare. Sălile erau inundate de lumină și aerisite în mod regulat, praful era îndepărtat, iar la fiecare nivel existau condiții pentru ca muncitorii să se spele. La ultimul etaj se găsea o sală cu mese foarte îngrijită și zone de odihnă cu scaune din pânză. Când muncitorii doreau să se relaxeze în timpul mesei aceștia se îndreptau spre terasa de pe acoperiș.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Dresden a fost foarte grav afectat de bombardamentele americanilor care au transformat orașul în ruine. O treime din clădirea fabricii a fost distrusă, inclusiv semnul „Salem Aleikum”. În anul 1953, după ce războiul a finisat și Germania s-a împărțit în patru regiuni, Germania de Est a naționalizat fabrica și a transformat-o într-o clădire cu birouri, la etajul superior al căreia se afla un restaurant. În locul unde cândva a stat semnul „Salem Aleikum” a fost instalat un nou poster cu denumirea clădirii.

Foto: drakestraw67/Flickr
Foto: EyPeeet/Flickr
Foto: Jörg Blobelt/Wikimedia