Pământul nu ne este mereu un prieten. Planeta pe care locuim poate fi foarte neprietenoasă, mai ales când este vorba despre colonizarea teritoriilor necunoscute. În acest articol vom merge dincolo de hazardurile precum inundațiile, tornado și cutremurele de pământ pentru a descoperi alte amenințări pe care le avem din partea naturii. Află că periculoase pentru om sunt nu doar animalele sălbatice, dar și fenomenele naturale precum vârtejurile și bombele vulcanice.
- Fântâni sub copaci
Starea Pământului este determinată de interacțiunea dintre roci, atmosferă și apă. Când în locurile unde există o mulțime de copaci apa se acumulează sub formă de zăpadă, se pot forma fenomene extrem de periculoase pentru oameni. Nu este vorba doar de fisurile care reprezintă o amenințare pentru schiori. Un pericol mult mai mare și, uneori, mai grav sunt fântânile de sub copaci. Acestea reprezintă un risc tot mai mare pentru cei pasionați de sporturile de iarnă.
Dacă pe munte există un copac mare de conifere, în timpul ninsorii acesta va fi acoperit de zăpadă până la o înălțime de câteva zeci de metri. Cu toate acestea, zăpada nu se va acumula în jurul trunchiului și în jurul ramurilor copacului. Dacă vreun om pe snowboard sau vreun schior va trece prea aproape de copac, acesta poate cădea într-o asemenea gaură, de regulă cu capul în jos, blocându-se în ea. Prin urmare, particulele mici de zăpadă îl vor sufoca, căci membrele îi vor fi blocate în zăpadă, făcându-l neajutorat. Pentru a nu cădea într-o asemenea capcană a naturii, se recomandă să schiați cât mai departe de copaci sau împreună cu un partener.
- Gaze eliminate din lacuri
Știm că au existat cazuri când oamenii s-au înecat în lacuri, însă mai uimitor este faptul că nu aceste lacuri reprezintă un pericol, ci acele care creează efectul de lipsă a oxigenului în timp ce jertfele se află pe uscat. Atunci când materia organică se descompune ca urmare a activității seismice și se emit gaze toxice, apare un efect groaznic care ia o mulțime de vieți omenești. Lacul Nyos din Camerun este considerat a fi cel mai periculos lac din lume, căci a omorât peste 1 700 de oameni, eliminând un nor masiv de dioxid de carbon ce a distrus satele din apropiere. La 21 august 1986, din lac a fost emis un nor masiv de CO2 cu un volum total de 1,2 kilometri pătrați.
Prin urmare, majoritatea oamenilor din apropiere s-au sufocat, suportând o senzație chinuitoare de lipsă a aerului. Norul s-a răspândit pe tot satul Nyos și a ajuns chiar și în satele din apropiere, Cha, Kam și Subum. Odată cu oamenii au murit și o mulțime de animale, indicatorul sosirii norului mortal fiind doar lumânările deja stinse. Cei ce se aflau mai aproape de pământ au decedat, pe când cei care au urcat pe ceva înalt au reușit să supraviețuiască, căci gazele s-au răspândit doar în apropiere de pământ. Acum în acest loc a fost instalat un aparat special care eliberează gazele treptat pentru a preveni acumularea lor într-un nor masiv.
- Grindină uriașă
Ploaia înghețată chiar poate fi periculoasă, nemaivorbind despre grindinele imense care uneori pot cântări mai mult de 450 de grame și pot avea aproape 10 centimetri în diametru. De-a lungul istoriei grindina a provocat un mare număr de decese. Să fii lovit cu o bucată de gheață ce-ți cade în cap nu este deloc o glumă, mai ales când acea bucată de gheață cade cu o viteză maximă. Ca urmare a unei grindini de asemenea dimensiuni în SUA au primit traume și au decedat o mulțime de oameni, nemaivorbind de bunurile distruse. Pietrele de grindină de dimensiunea unei mingi de baseball pot cădea cu o viteză de aproximativ 160 km pe oră. O grindină cu un diametru de 7 cm poate sparge parbrizul, în timp ce o grindină de 11 cm poate străpunge acoperișul. Accidentările pot fi terifiante.
A existat un caz când un om ce alerga a fost acoperit de vânătăi și a primit traume, în timp ce în anul 2000, lovitura primită de un om ce livra pizza prin orașul Fort Worth, Texas, a fost mortală. Anterior în luna mai a anului 1995, în timpul festivalului Mayfest, 10 000 de oameni au fost loviți de grindină, fiind rănite aproape 400 de persoane. Aproximativ 60 de persoane au fost duse la spital. În anul 1988, 246 de oameni din India au decedat în urmă unei ploi cu grindină. Acest fenomen este foarte periculos și atâta timp cât el există, ar fi mai bine dacă oamenii ar refuza să folosească o umbrelă și să se adăpostească rapid sub un acoperiș. Încă mai bine ar fi dacă oamenii ar sta în case dacă există semne de grindină, căci niciodată nu poți ști cu siguranță cât de mari pot să cadă din cer pietrele de gheață.
- Dolinele
Dorința ca pământul să se desfacă în două și să înghită o persoană care nu prea ne place poate fi un clișeu obișnuit, în timp ce dolinele ce se formează în zonele urbane pot cauza o mulțime de distrugeri și ne pot forma o senzație proastă că pământul de sub picioarele noastre s-ar putea prăbuși în orice moment. În unele cazuri dolinele pot înghiți oameni, drumuri și chiar întregi blocuri care urmează să cadă la o adâncime de mai mult de 70 de metri. În unele locuri din întreaga lume pământul poate fi neuniform, cu zone mai puțin dure. În unele cazuri, straturile superioare pot ascunde găuri ce pot înghiți clădiri, autobuze și aproape orice construcție care s-ar putea să se afle deasupra. Adică colapsul poate fi inevitabil.
Uneori acestea se formează în urma cutremurelor, iar în alte cazuri pot apărea din cauza creșterii spontane a presiunii (cum ar fi în cazul unor proiecte de construcție), inundațiilor sau eroziunii cauzate de apele subterane. Prăbușirea pământului poate cauza traume, decese și pierderi materiale enorme. În timp ce prăbușirile de dimensiuni medii pot fi și ele fatale, pâlniile de proporții enorme pot zdruncina imaginația. Am putea lua ca exemplu pâlnia care s-a format în Guatemala în anul 2010 ca urmare a unei furtuni și inundații. Conform calculelor hidrogeologului de la Universitatea Kentucky (University of Kentucky), James Currens, pâlnia a ajuns la aproximativ 18 metri lățime și aproximativ 60 metri în adâncime.
- Gheizerele
Gheizerele și izvoarele calde ar putea părea distractive, însă de fapt pot fi foarte periculoase pentru cei curioși, căci într-un final oamenii pot fi fripți sau chiar fierți de vii. Se știe deja că erupția magmei este extrem de periculoasă și de regulă oamenii stau cât mai departe de vulcanii activi, însă majoritatea turiștilor sunt mai puțin informați de pericolul gheizerelor. Fiind într-o țară unde gheizerele sunt foarte răspândite, urmărind unul sau explorând izvoarele calde, nu vă apropiați prea tare și fiți gata să vă îndepărtați imediat pentru a vă salva viața. Gheizerele situate în locuri turistice populare, cum ar fi Parcul Național Yellowstone, au omorât un număr mare de vizitatori – mai mult de 20 de persoane.
Cel mai recent deces a avut loc în anul 2016, când un tânăr s-a apropiat la mai puțin de 180 de metri de bazinul gheizerului Norris, prin urmare fiind fiert de viu. Mulți oameni care au vizitat Yellowstone au fost fripți de jeturile de apă fierbinte care cad în jurul gheizerului. În alte cazuri oamenii au murit, încercând să se deplaseze deasupra bazinelor cu apă fierbinte, dar căzând într-un final și primind arsuri mortale. Deci, care este morala? Nu treceți peste bariere și nu fiți prea aventuroși când vă aflați într-un mediu natural unde gheizerele au prioritate.
- Ceața vulcanică
Un pericol reprezintă nu doar magma vulcanică. La fel ca lacul ce elimină gaze, activitatea vulcanică poate crea niște condiții foarte periculoase și cei ce se află prin apropiere riscă să se sufoce, iar în unele cazuri chiar să-și piardă viețile, fiind înconjurați de un fum toxic. Ceața vulcanică a cauzat un număr mare de decese, arzând plămânii cercetătorilor sau geo-turiștilor ce încercau să exploreze vulcane. În unele cazuri, pământul din apropierea unui vulcan pare a fi destul de sigur, însă gazele care se acumulează aici pot transforma zona într-una unde nu poate exista viață, intoxicând aerul .
Pe măsură ce activitatea vulcanică crește, în aer se acumulează elemente chimice dăunătoare celor din zonă sau chiar se pot amesteca cu alte elemente de pe pământ, formând reacții chimice. Ceața vulcanică poate conține elemente chimice destul de periculoase, care pot deveni încă mai primejdioase în reacție cu apa de mare. Vaporii mortali nu doar limitează accesul la aer curat, ci pot cauza arsuri și deteriorări ale plămânilor. În compoziția ceții formate de vulcan poate intra și acidul clorhidric, care se formează în urma reacției lavei cu apa de mare, compușii sulfurici și amestecurile de carbon. Din cauza că ceața este mai puțin observabilă decât însăși lava, ar trebui să fiți precauți și să stați cât mai departe de vulcan când are loc vreun cutremur.
- Bomba vulcanică
Pericolul de a fi lovit din aer nu se limitează doar la raidurile aeriene. Natura face tot posibilul pentru a ne lovi nu doar cu ploi de gheață, dar și cu bombe, aruncate în urma activităților vulcanice. În timpul erupției unui vulcan, nu doar magma reprezintă un pericol, dar și pietrele ce sar din coșul vulcanului. De fapt, aceste fragmente rupte din crater nu sunt mai mici ca cele aruncate de forțele aeriene în timpul războaielor. Bombele vulcanice, probabil, sunt cea mai absurdă metodă de a muri, fiind izbit până la moarte de niște pietre, lansate în aer la distanțe foarte mari de temperatura extrem de ridicată din coșul vulcanului.
Din nefericire, unii vulcanologi colecționari ai fragmentelor de rocă vulcanică adesea merg la risc și ajung a-și pierde viața. Dacă pietrele sunt mici, ele pot provoca răni mici asemănătoare cu cele lăsate de arme. Dacă pietrele sunt mari, atunci lovitura va provoca moartea imediat. Chiar dacă sunt foarte fierbinți, bombele nu sunt lichide în interior. Cele mai mari bucăți pot ridica în aer întregi regiuni ale muntelui, iar odată ajunse pe pământ, se izbesc în automobile, case și copaci. Cu toate acestea, din punct de vedere științific, bombele vulcanice pot fi și utile, deoarece sunt exemplare proaspete ale materialului vulcanic de la adâncimi mari. Adesea, cercetătorii își riscă viața pentru a colecta aceste exemplare.
- Tubul de lavă
În regiunile cu activitate vulcanică există nu doar riscuri de erupție, dar și riscul de a cădea într-un tub de lavă deschis. Aceste formațiuni pun în pericol viața celuia ce ar decide să meargă la o plimbare prin zona unui vulcan activ. În timp ce căderea într-o dolină ar putea cauza fracturi și vânătăi, căderea într-un tub de lavă nu v-ar lăsa doar cu niște fracturi. Tuburile de lavă, care de regulă sunt deschise și accesibile, adesea sunt cercetate de aventurierii ce vizitează vulcane, însă aceste tururi adesea sunt foarte periculoase. Riscurile suplimentare sunt asociate cu prezența lavei fierbinți, aburilor sau a gazelor toxice. Structura zonelor din apropierea unui vulcan poate fi imprevizibilă și adesea este dificil să te orientezi în ele.
Probabil cel mai mare pericol îl reprezintă însăși căderea într-un tub de lavă, căci niciodată nu poți ști cât de adâncă poate fi sau ce poate fi adâncul ei. Tuburile de lavă pot fi foarte adânci și sunt periculoase mai ales pentru acei exploratori care depășesc limita de siguranță. A existat un caz când un băiat de 15 ani a căzut într-un tub de lavă de aproape 8 metri. Din fericire, băiatul a fost salvat, însă neatenția poate avea consecințe și mai grave. Tuburile de lavă sunt încă un motiv de a fi precauți în timp ce vizitați o zonă unde vulcanul este activ, nemaivorbind de pericolul pe care-l poartă lava vulcanică.
- Valul ucigaș
Nu este vorba despre un val de tsunami, ci despre un val uriaș care poate să apară în orice punct al oceanului, luând cu sine în mare chiar și oamenii de pe mal. În larg valurile ucigașe reprezintă un mare pericol pentru nave, căci acestea pot fi acoperite de apă, răsturnate sau chiar se pot ciocni cu fragmente din apă. De regulă, în locurile unde există mari pericole de formare a acestor valuri sunt instalate semne speciale care anunță oamenii de pe plajă să fie precauți. Periculos este și să stai cu spatele spre val, deși în locurile unde malurile sunt pietroase decizia de a sta cu fața spre apă este la fel de periculoasă.
Cândva se considera că valurile ucigașe sunt doar niște povești pe care le-au inventat marinarii prea ușor impresionați, însă mai târziu s-a aflat că acest fenomen este adevărat, iar cercetările au fot susținute de calcule fizice și analize teoretice. Valurile ucigașe nu sunt detectate doar în larg, dar și în apropierea malurilor. Analizările statistice și fizice au demonstrat că valurile în anumite intervale de timp pot fi foarte puternice și extrem de mari. Au existat cazuri când niște valuri imense de 24 de metri au scufundat nave.
- Vârtejul
Oceanul este un corp de apă uriaș, iar locurile unde se formează mari vârtejuri de apă sunt foarte periculoase. Acest fenomen a fost imortalizat în cultura Norvegiei și descris în Sicilia sub numele de Charybdis. Vârtejul oceanic este o forță de temut și trebuie evitat cu orice scop. În plus, acest fenomen este dificil de studiat. În regiunile Scandinaviei s-a format un vârtej imens care a fost numit Moskstraumen, deși marea în acest loc nu este foarte adâncă, doar 40-60 de metri. Acest fenomen, ce se formează din cauza influenței lunii, a fost sursa a o mulțime de legende despre formarea unor pâlnii uriașe capabile să scufunde întregi nave maritime. Deși vârtejurile de apă într-adevăr pot fi periculoase pentru nave, în mare parte ele sunt menționate în mitologie. În trecut se considera că sursa vârtejului Charybdis este un monstru uriaș de pe fundul Mării Mediterane (dacă ați citit cândva „Odiseea” lui Homer, probabil știți despre ce este vorba).
Strâmtoarea Corryvreckan este cunoscută pentru cel mai periculos vârtej din lume. Probabil acest vârtej nu este cel mai mare și cel mai puternic, însă el a fost testat cu un manechin îmbrăcat într-o vestă de salvare. Manechinul a dispărut din vizor și a reapărut la o anumită distanță, cu semne care dau dovadă că bucata de plastic neînsuflețită a fost roasă de fund sub presiunea valurilor, indicatorul de adâncime arătând 68 de metri.
