Se pare că tainele Egiptului încă nu au fost descoperite toate. În ultimii câțiva ani au fost făcute mai multe descoperiri decât în ultimele câteva decenii.
Niște șosete mici, un nou sfinx, ruinele și mormintele uriașe sunt unele dintre cele mai interesante descoperiri din Egipt care ne pot vorbi multe despre civilizația antică egipteană. Aceste noi descoperiri, de asemenea, ne oferă posibilitatea de a afla mai multe despre obiceiurile civilizației egiptene. Ele dezvăluie problemele existente pe atunci, niște conexiuni neașteptate și taine care gâdilă curiozitatea.
10. Un sfinx din gresie
Nu departe de orașul Aswan există un vechi templu care se numește Kom Ombo și care a fost studiat de mai mulți ani. În anul 2018, arheologii au trebuit să scurgă apa subterană care a acoperit ruinele din timpul faraonilor. În timpul acestui proces a fost descoperită o statuetă misterioasă – un sfinx din gresie.
În comparație cu celebrul Sfinx din Giza, statueta misterioasă este una miniaturală de aproximativ 38 de centimetri. Cu toate acestea, descoperirea este una cu adevărat importantă și unică. Deși au trecut mii de ani, sfinxul s-a păstrat foarte bine. Cu două luni înainte de a fi descoperită mica statuie, în aceeași parte a templului au fost găsite două imagini de relief pictate pe o bucată de gresie pe care era descris regele Ptolomeu (anii 305 – 30 î.Hr.). Cu toate acestea, rolul bucății de gresie nu este cunoscut.
Sfincșii erau foarte importanți pentru egipteni. Ei erau utilizați ca păzitori ai mormintelor, iar fețele lor adesea erau asemănătoare cu fețele unor faraoni adevărați. Arheologii speră că fața sfinxului din gresie este similară cu fața unui faraon din familia Ptolemeu. Dacă viitoarele cercetări vor confirma acest lucru, atunci omenirea va afla cum arăta un adevărat faraon al Egiptului Antic.
9. O clădire utilizată pentru ritualuri
Vechiul oraș egiptean Memphis a fost înființat în anul 3100 î.Hr. și este situat la aproximativ 20 de kilometri de Cairo. În acel oraș a trăit regele Menes care a unit Egiptul de Sus și Egiptul de Jos într-un stat independent și puternic. O bucată din Memphis se află în orașul modern Mit Rahina.
În anul 2018 arheologii au organizat excavații în Mit Rahina și au descoperit ceva fascinant. Deși informația oferită presei a fost destul de seacă, descoperirea a fost identificată ca o clădire rezidențială care datează din perioada când orașul Memphis înflorea.
În plus, echipele de arheologi au descoperit o altă parte a clădirii. Însă al doilea element nu chiar se încadra în obiceiurile egiptene de a construi clădiri. Arheologii consideră că, cel mai probabil, clădirea era utilizată pentru ritualuri.
8. Cimitirul preoților
În anul 2018 a mai fost descoperit ceva uimitor: cimitirul subteran din Tuna el-Gebel situat lângă râul Nil. Se consideră că cimitirul are circa 2300 de ani. Potrivit experților, ar fi nevoie de 5 ani pentru a deschide mormintele. Până azi au fost descoperite 40 de sarcofage și sicrie de piatră în multe dintre care au fost înmormântați preoți. Acei preoți se închinau zeului Thoth care, potrivit legendelor, a învățat omenirea a scrie.
Rămășițele unuia dintre preoți indică faptul că acesta nu era un preot simplu, ci unul considerat principal. În interiorul sicriului bogat decorat a fost descoperit un obiect care diferă de toate celelalte. Este vorba despre o amuletă cu o inscripție care a fost descifrată în următorul fel: „Un An Nou Fericit”. Pe lângă colecțiile mari de ceramică, bijuterii și amulete în cimitir au fost descoperite mai mult de 1 000 de figuri Ushebti. Se presupune că acele mici figurine aveau sarcina de a îndeplini munca celui decedat în viața de apoi.
7. Descoperiri în Dakhleh
În oaza Dakhlekh sunt îngropate rămășițele a 1087 de egipteni antici. În anul 2018, când cercetătorii au descoperit cadavrele, s-a aflat că 6 dintre acele persoane aveau cancer. Este vorba despre un copil cu leucemie, o persoană matură cu tumori rectale și câteva persoane care au fost probabil infectate cu papilomavirus uman (HPV) care cauzează cancer.
Deși cancerul nu este ceva nou, căci virusul HPV a apărut înaintea omului, cercetătorilor le-a fost interesant să compare aceste boli. La fel ca în zilele noastre, printre acei oameni HPV-ul a fost descoperit la doar oameni tineri cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani.
Deși boala nu poate fi confirmată genetic, vârsta tinerilor și leziunile oaselor indică că în Egiptul Antic virusul HPV se comporta la fel. De asemenea, statisticile indică că astăzi probabilitatea apariției cancerului în țările occidentale este de aproximativ 100 de ori mai mare decât în momentul în care acești oameni au fost îngropați (acum 3000-1500 de ani).
Nu s-a găsit nici un document care ar confirma că egiptenii antici înțelegeau ce înseamnă cancer. Probabil ei știau de existența acestei boli grave, însă nu aveau un alt tratament specific decât eliminarea simptomelor vizibile, cum ar fi ulcerul și durerea.
6. Șosete în dungi
La prima vedere s-ar putea părea că acest artefact a fost împletit cu o săptămână în urmă. Deși are aceleași dungi care sunt populare astăzi, această șosetă a aparținut unui copil egiptean. Ea a fost împletită în jurul anului 300 d.Hr., și s-a dovedit a fi inutilă, deoarece a fost găsită într-un vechi depozit de gunoi. Cu toate acestea, șoseta a devenit un artefact prețios pentru un muzeu din Marea Britanie. Experții au dorit să afle mai multe despre vopselele și lâna antică care au fost folosite pentru confecționarea hainelor. Însă pentru a face rost de o asemenea informație ar fi nevoie de cercetat țesuturile, prin urmare o parte a ciorapului ar fi fost distrusă. Abia în anul 2018 oamenii de știință ai muzeului au putut să cerceteze ciorapul.
Folosind scanarea, oamenii de știință au descoperit că culoarea dungilor a fost obținută cu ajutorul a 3 coloranți naturali. Culoarea roșie a fost obținută dintr-o plantă numită roibă, albastrul a fost obținut din planta Isatis tinctoria, iar galbenul din planta reseda. Dorința cercetătorilor de a identifica secretele confecționării unei șosete pare a fi stranie. Însă există un motiv care poate explica totul. Se consideră că ciorapul a fost creat de egiptenii antici, iar identificarea metodelor utilizate la crearea acestui obiect vestimentar ar putea ajuta cercetătorii să afle mai multe despre cum funcționa această industrie la egipteni.
5. Un sat cu un depozit subteran
Cu mult înaintea faraonilor și construcției piramidelor pe malul râului Nil din Egipt a existat un sat. Ruinele acestuia au fost descoperite abia în anul 2018. Satul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai vechi de pe delta Nilului. Vârsta satului este o altă curiozitate. Acesta a apărut nu doar înaintea piramidelor și faraonilor, dar și cu 2000 de ani înaintea apariției primelor hieroglife.
În așezarea de 7000 de ani în afară de ruine au mai fost găsite rămășițele unor depozite subterane. În ele au fost găsite o mulțime de reziduuri de plante și oase de animale. Un studiu mai detaliat al acestor rămășițe poate oferi o mai bună înțelegere a modului în care în Egipt s-a dezvoltat agricultura. De ce acest sat, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Cairo, a fost abandonat rămâne a fi un mister. Timp de aproape 2000 de ani, satul a înflorit, însă a devenit gol cu 200 de ani mai târziu după ce Egiptul a fost unit de un faraon necunoscut.
4. Un sarcofag negru
În anul 2018 mas media a răspândit știrea despre un sarcofag negru de granit. Acesta a fost descoperit în Alexandria și cântărea 30 de tone. Pentru a înlătura capacul sarcofagului a fost nevoie de ajutorul militarilor egipteni. Oamenii de știință considerau că vor găsi în interiorul sarcofagului scheletul unei personalități istorice, poate chiar a lui Alexandru cel Mare. Însă în interior s-au găsit 3 mumii care pluteau într-o substanță vâscoasă necunoscută de culoare roșie. Mai târziu lichidul s-a dovedit a fi apă din canalizările moderne care s-a scurs și s-a amestecat cu părțile mumiilor.
La început s-a presupus că cele trei mumii ar putea fi trei foști soldați. Pe unul din craniile mumiilor au fost descoperite răni lăsate de săgeți, iar în sarcofag nu existau obiecte prețioase. Teoria despre trei soldați a fost înlăturată când s-a aflat că una dintre mumii era o femeie tânără. Cu excepția liderilor regali, în Egiptul Antic femeile nu făceau parte din Forțele Armate. Toate corpurile „datează din perioada lui Ptolemis care a început în anul 323 î.Hr. Cei trei egipteni au fost îngropați în perioade diferite. Unul dintre bărbați avea semne de trefilare (o chirurgie antică a creierului). Cele trei mumii reprezintă o descoperire rară și prețioasă. Misterul care înconjoară identitatea celor 3 încă nu a fost elucidat.
3. Oaza pierdută
Regiunea Bir Umm Tineidba descoperită în deșertul egiptean Elkab cândva se considera de arheologi un deșert. În anul 2018 aici au sosit niște oameni de știință din Yale, aducând cu sine niște tehnologii de ultimă generație. Bir Umm Tineidba s-a dovedit a fi un vechi centru în care oamenii au lăsat picturi, obiecte de artă, morminte și clădiri. Picturile din peșteri datează din anul 3300 î.Hr., perioada când încă nu existau hieroglifele, și sunt de fapt niște exemple excepționale ale desenelor egiptene timpurii. Imaginile din Bir Umm Tineidba sunt asemănătoare imaginilor din Valea Nilului, fapt care demonstrează cooperarea dintre două populații umane diferite. Dacă oamenii de știință au dreptate și este vorba despre un grup hibrid, atunci istoria formării Egiptului ca stat ar putea diferenția de istoria care se cunoaște astăzi.
Dintre toate mormintele, un interes mai mare a trezit mormântul unei tinere femei egiptene. Obiectele prețioase din mormântul ei au arătat că femei are vreo legătură cu regiunea Mării Roșii. La sud de picturile și mormintele de piatră descoperite se află o așezare romană necunoscută. Ruinele rămase datează din anii 400-600 d.Hr. De asemenea, așezarea descoperită a completat o lacună ce se referă la istoria acestui spațiu. De această dată este vorba despre o așezare romană într-un deșert. Niște studii suplimentare din Bir Umm Tinidba urmează să spună mai multe despre modul în care regiunea a evoluat.
2. Misterele mumificării
Experții știu foarte multe despre vechii egipteni. Cu toate acestea, nici un om de știință modern nu știe cum să transforme un cadavru într-o mumie. În anul 2018, oamenii de știință au făcut o mare descoperire. În necropola din Saqqara, în Delta Nilului, în timpul săpăturilor a fost descoperit un atelier de îmbălsămare. Înăuntru au fost găsite cinci mumii, iar alte 35 au fost găsite într-o mină din apropiere. Cadavrele care erau în mină datează din anii 664-404 î.Hr. Mumiile antice au arătat că mumificarea nu era aceeași pentru toată lumea. Cele mai bune servicii erau oferite doar elitei egiptene.
Însă cel mai mare interes l-au trezit instrumentele din atelier. Oamenii de știință deja știu că îmbălsămarea dura 70 de zile, începând cu spălarea cadavrului, îndepărtarea organelor și păstrarea corpului în săruri timp de 40 de zile. Înainte de a fi înfășurat în petice cadavrul era uns cu uleiuri. Ce fel de uleiuri erau folosite și în ce mod erau aplicate rămâne a fi o taină. Interesant este că în atelier au fost găsite niște pahare cu uleiuri necunoscute. În viitorul apropiat uleiurile vor fi cercetate chimic și poate că misterul procesului de mumificare va fi elucidat.
1. Gropi cu mâini tăiate
Descoperirile egiptene nu se limitează la măști și fresce de aur. Uneori se mai întâmplă că oamenii de știință descoperă ceva îngrozitor. În anul 2017 egiptologii care cercetau ruinele regale din Avaris au descoperit niște gropi în care, cel mai probabil, s-ar fi aflat sala tronului. În gropi au fost găsite în total 16 mâini de oameni care se presupune că au fost tăiate cu 3600 de ani în urmă.
Toate mâinile erau drepte și se presupune că aparțineau unor bărbați, deoarece erau destul de mari. Descoperirea a confirmat o practică familiară oamenilor de știință datorită hieroglifelor. Egiptenii tăiau mâna dușmanilor unor oameni bogați în schimbul unei recompense. Specialiștii presupun că nobilii egipteni „cumpărau” mâinile dușmanilor săi de la soldații lor. Nobilii își plăteau slujitorii fideli cu aur, iar mâinile le îngropau în timpul unui ritual.
Deși este dificil de constata cui aparțineau mâinile, un indiciu bun este nivelul istoric în care acestea au fost descoperite. Ele datează din perioada când armata egipteană a învins Hyksos, o țară străină care a luptat cu Egiptul Antic în anul 1650 î.Hr. Dacă aceste mâini nu aparțineau soldaților statului Hyksos, atunci ele ar putea fi ale soldaților egipteni care s-au răzvrătit în timpul războiului.
