ADN-ul influențează nu doar modul în care arătăm, dar și multe obișnuințe din viața de zi cu zi, spre exemplu sumele de bani pe care le cheltuim, preferințele în alimentație și chiar mirosul de la subraț.
Toate acestea sună straniu, însă acesta este adevărul. În așa mod funcționează evoluția. Genele mai eficiente în viața de zi cu zi supraviețuiesc, pe când celelalte degenerează cu timpul. Uneori, genele pot explica chiar și cele mai oribile obiceiuri și în curând veți afla care.
10. Grăsimile și zahărul
Multor oameni le este foarte dificil să se confrunte cu obezitatea din cauza existenței așa numitor „gene econoame”, care mereu ne ademenește să mâncăm mai multe dulciuri și bucate cu grăsimi. Cu mii de ani în urmă nici nu era vorbă despre cele trei mese pe zi. Oamenii vânau și strângeau fructe și legume pentru a se alimenta și a obține energia necesară. Majoritatea strămoșilor noștri nu aveau nici o idee despre ce ar putea să mănânce la cină sau când va fi următoarea masă.
La un moment dat, oamenii primitivi au observat că alimentele grase și dulci le oferă mai multă energie datorită faptului că conțin mai multe calorii decât alte alimente. În plus, grăsimile nu sunt prea grele și este necesară mai puțină energie pentru a le păstra. Zahărul, la rândul său, este și el un energizant bun și, pe lângă toate, se transformă foarte ușor în grăsime.
Oamenii primitivi cu „genele econoame” au supraviețuit doar datorită faptului că, în cele mai grele timpuri, se confruntau cu dificultățile datorită energiei stocate. Majoritatea oamenilor care nu au avut aceste gene au murit. Cu toate acestea, unii descendenți de-ai lor încă trăiesc printre noi. Totuși, majoritatea oamenilor care populează astăzi planeta sunt urmașii celor care mereu încercau să mănânce în surplus. Nu este uimitor că în lume există atât de mulți iubitori de dulciuri.
9. Cheltuieli și investiții
Cercetătorii Stephen Siegel și Henrik Cronquist au descoperit că genele noastre determină și preferințele de a cheltui, de a economisi sau de a investi bani. Analizând genele și modul de a trăi a unui număr de 15 000 de gemeni, acești oameni de știință au ajuns la concluzia că toți gemenii testați aveau aceeași atitudine față de bani, chiar dacă locuiau separat.
Potrivit lui Siegel și Cronquist, părinții noștri și experiența de viață determină modul în care noi cheltuim și economisim bani până la vârsta de 25 de ani. La vârsta de 40 de ani intră în joc și genele noastre. Anume ele sunt cele care ne influențează atitudinea față de bani. Oamenii de știință au descoperit că tendința noastră de a asuma riscuri în afaceri sau de a lua decizii în piețele bursiere într-o mare măsură depind de genetica noastră. Autorii acestei cercetări au ajuns la această concluzie bazându-se pe cercetarea obiceiurilor gemenilor de a juca pe piața bursieră.
Dacă decideți să investiți toți banii într-un număr mic de acțiuni care se vor dovedi a fi nerentabile, veți ajunge la un deznodământ tragic. Însă, dacă alegerea s-a dovedit a fi un succes, vă veți îmbogăți momentan. În orice caz, majoritatea consultanților în finanțe recomandă să investiți în mai multe acțiuni de diverse tipuri sau să investiți banii în altceva pentru a reduce riscul unei pierderi financiare catastrofale.
Conform observațiilor lui Siegel și a lui Cronquist, de regulă, genele noastre ne ademenesc să investim în acele acțiuni care au prezentat anterior cea mai mare rentabilitate. Cu toate acestea, succesul anterior nu garantează că aceste acțiuni vor continua să fie o investiție bună.
Alți oameni de știință, inclusiv economistul Hersh Shefrin, au ajuns la aceeași concluzie și susțin că, pe lângă toate, genele noastre determină și cât de economi suntem. Doar 25% dintre oameni tind să-și păstreze banii. Toți ceilalți oameni poartă gene care îi determină să cheltuie banii.
8. Frica de șerpi și păianjeni
Majoritatea oamenilor au o frică înnăscută față de creaturile târâtoare, mai ales dacă este vorba despre șerpi și păianjeni. Chiar și bebelușii reacționează cu frică văzând aceste creaturi. Oamenii de știință au efectuat două studii separate la care au participat mai mulți bebeluși de 6 luni. Văzând imaginile cu păianjeni și șerpi, subiecții au prezentat semne de stres. Cu toate acestea, bebelușii nu reacționau în același mod când vedeau imagini cu pești sau flori, chiar dacă nu au avut o experiență anterioară cu aceste creaturi și plante.
Într-un alt studiu, realizat de profesorii Joshua New și Tamsin German de la Universitatea din Columbia, au participat deja 252 de oameni maturi. Tuturor li s-au pus în față diferite imagini. Interesant este că oamenii testați cel mai rapid găseau în imagini păianjenii. La fel s-a întâmplat și cu imaginile de calitate rea, unde figurile nu puteau fi clar văzute. Cel mai probabil, toți oamenii au o frică înnăscută de târâtoare și păianjeni, deoarece aceste creaturi au omorât o mulțime de strămoși primitivi de-ai noștri.
În zilele noastre, majoritatea păianjenilor sunt inofensivi, însă cu milioane de ani în urmă, de cele mai multe ori, ei erau veninoși și puteau omorî un om dintr-o singură mușcătură. Iar dacă se întâmpla ca jertfa să rămână vie, durerea chinuitoare sau paralizia îi provocau chiar mai multă suferință. Pentru strămoșii noștri, a rămâne paralizat în mijlocul unei jungle plină de mii de alte viețuitoare care tot așteaptă șansa de a sfâșia un neajutorat era o catastrofă.
De aceea, de-a lungul timpului oamenii au început să dezvolte gene care până și în prezent ne ajută să recunoaștem cu ușurință primejdia reprezentată de șerpi și păianjeni. Oamenii care nu au avut aceste gene au murit cu timpul, deoarece erau mușcați foarte des.
Cu toate acestea, opinia dată nu este susținută de toți oamenii de știință. Spre exemplu, Jon May de la Universitatea Plymouth nu este de acord cu faptul că genele sunt cele care ne ajută să observăm în primul rând păianjenii și șerpii. El consideră că oamenii se tem de ei doar din cauza picioarelor acoperite cu perișori și mișcărilor ciudate.
7. Somnul
Foto: Chris Collins
Oamenii obișnuiți au nevoie de 7 ore de somn pe noapte. De regulă, dacă omul doarme mai puțin de 6 ore pe zi, organismul acestuia se epuizează, fapt care cauzează un șir de probleme. Un om obosit este mai slab din punct de vedere fizic și mental, astfel încât îi este mai dificil să se concentreze și să gândească limpede. Din aceeași cauză, oamenii pot deveni depresivi. Cu toate acestea, în lume există oameni care au nevoie de mai puține ore de somn pentru a se simți împliniți. De regulă, acești oameni posedă gena p.Tyr362HIS care, de asemenea, poartă denumirea de gena Thatcher. Gena și-a primit al doilea nume în cinstea fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher care a fost renumită pentru capacitatea neobișnuită de a dormi mai puține ore decât necesită organismul unui om obișnuit.
Oamenii de știință au găsit un punct comun între gena p.Tyr362HIS și somn în timpul cercetării a o sută de perechi de gemeni. S-a dovedit că performanțele participanților care posedau gena Thatcher erau excelente chiar și atunci când subiecții au dormit mai puțin de 7 ore. În același timp, subiecții care nu posedau această genă reacționau mult mai negativ la neîmplinirea somnului.
6. Cumpărături și cheltuieli
De cele mai multe ori, cumpărăturile sunt asociate cu femeile. Cu toate acestea, conform studiilor profesorului Geoffrey Miller de la Colegiul universitar din Londra, din punct de vedere genetic, bărbații sunt mult mai predispuși de a face cumpărături. Bărbații iubesc să facă cumpărături pentru a arăta în ochii femeilor mai bogați și mai atractivi. De asemenea, posesia unor obiecte costisitoare este un semn că bărbatul este suficient de bogat pentru a avea grijă de o femeie.
Cu mii de ani în urmă, cu mult înaintea apariției magazinelor cu haine la modă, bărbații purtau piei de animale și își pictau corpul pentru a arăta mai atractiv în ochii femeilor. Pe măsura modernizării societății, bărbații au trecut la haine scumpe, automobile și alte obiecte de lux, inclusiv vizitarea restaurantelor scumpe.
În zilele noastre, majoritatea bărbaților încetează să-și mai aducă femeile în restaurante scumpe, să le cumpere flori și alte cadouri deja după prima relație intimă. Toate acestea se întâmplă din cauza că bărbații consideră că și-au atins scopul principal și nu mai au nevoie de altceva. În acest moment, femeile sunt nevoite să arate mai bine pentru a-și păstra bărbatul iubit alături. Prin urmare, majoritatea oamenilor consideră că femeile sunt cele care se interesează mai mult de cumpărături. Cel puțin, așa consideră Geoffrey Miller.
5. Infidelitatea
În anul 2010, o echipă condusă de Justin Garcia de la Universitatea Binghamton a descoperit că oamenii cu un anumit tip de genă DRD4 sunt mai predispuși de a-și înșela perechea. Oamenii de știință au concluzionat astfel după ce au studiat preferințele sexuale a 181 de oameni.
Cercetătorii au rugat voluntarii să completeze niște chestionare și au luat niște ADN pentru probă. După cum s-a dovedit, participanții cu un anumit tip de genă DRD4 erau mai predispuși de a înșela, chiar dacă nu aveau vreun motiv serios pentru a face acest pas. Ei doar își doreau noi emoții.
Garcia consideră că gena DRD4 încetinește producerea dopaminei, o substanță care se formează atunci când facem ceva plăcut. Astfel, această genă suprimă și efectul acestei substanțe asupra corpului uman, motiv pentru care purtătorii genei trebuie să producă mai multă dopamină pentru a atinge același nivel de plăcere pe care-l primește o persoană obișnuită.
Cu toate acestea, unii cercetători, inclusiv Robert Weiss, consideră munca echipei lui Garcia incompletă, deoarece au fost cercetați prea puțini oameni. De asemenea, Weiss este convins că tendința unei persoane de a-și schimba partenerul depinde de mai mulți factori, inclusiv mediul, experiența și propriile alegeri.
4. Relațiile
Oamenii de știință de la Universitatea din Peking au descoperit că genele determină tendința noastră de a fi într-o relație sau de a rămâne singur. În particular, ei au învinovățit nucleotida C-1019G, care este o formă a genei 5-HT1A, responsabilă de preferințele unei persoane de a nu căuta un partener, ci de a rămâne singur.
Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după studierea profilurilor a unui număr de 579 de studenți de etnie chineză. După cum s-a aflat, doar 40% din purtătorii acestei nucleotide erau la moment într-o relație. Cercetătorii consideră că gena 5-HT1A îi face pe oameni capricioși, melancolici și nervoși, de aceea ei mai rar își caută un partener și mai rar se întâmplă să îl găsească.
Alți oameni de știință consideră că singurătatea este cauzată de gena care controlează nivelul oxitocinei din corpul nostru. Oxitocina ne face mai atractivi și mai sociabili. Cu toate acestea, această substanță poate avea și un efect negativ asupra corpului nostru în cazul în care este produsă în cantități prea mici.
3. Muzica
Oamenii de știință adesea se contrazic pe tema au fost oare oamenii din trecut niște cântăreți mai talentați sau înțelegeau ei oare muzica mai bine decât o înțelegem noi acum. Există o teorie conform căreia abilitățile noastre muzicale sunt într-o strânsă legătură cu genetica.
Cercetătorii au ajuns la o asemenea concluzie după analiza a 568 de gemeni britanici. Pentru testarea abilităților muzicale ale acestora, oamenii de știință au introdus niște note greșite în 26 de melodii celebre. Printre piese s-au numărat „God Save the Queen”, „Yankee Doodle” și „Happy Birthday”. Surorile gemene au fost rugate să găsească notele greșite din piese.
Un sfert dintre gemeni nu a reușit să găsească nota greșită. Este interesant că, de cele mai multe ori, gemenii identici indicau aceleași note greșite. Într-un mod necunoscut, una dintre surori reușea să găsească aceeași greșeală pe care anterior a observat-o și a doua soră. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre gemeni nu a recunoscut greșelile din piese pe care le observa-se a doua soră.
2. Simbolul victoriei
Poate că simbolul victoriei pe care oamenii îl arată cu două degete este o obișnuință înnăscută, la fel cum datul din cap, ridicarea mâinilor și îndreptarea pieptului toate la nivelul instinctelor. Ratații, de regulă, stau gheboșiți și ascund fețele, pe când câștigătorii mereu merg cu bărbia înaltă și fac o serie de gesturi instinctive care reprezintă succesul.
Anterior, oamenii de știință considerau că toate obișnuințele rataților și câștigătorilor sunt niște maniere dobândite. Însă, s-a aflat că toate acestea sunt de fapt transmise prin genetică. Spre exemplu, ați știu că chiar și sportivii orbi iubesc să arate simbolul victoriei atunci când reușesc să treacă cu succes de sarcină?
Dacă argumentele de mai sus nu sunt suficiente, atunci aflați că sportivii orbi de la naștere își lasă umerii în jos în caz de insucces, chiar dacă nu au de unde să știe că toți oamenii o fac. Toate observațiile au fost făcute pe participanții orbi ai Jocurilor Paraolimpice din anul 2004. Oamenii de știință au analizat comportamentul sportivilor după victorii și pierderi și au observat că toți se comportau la fel precum se comportă atleții ce nu au probleme de vedere. Cercetătorii consideră că unele obișnuințe sunt în sângele nostru încă din vremea când strămoșii noștri semănau cu maimuțele.
1. Mirosul de la subraț
98% dintre toți oamenii de pe Pământ se confruntă cu un miros ce vine de la subraț atunci când transpiră. Cu toate acestea, rămân încă 2% de oameni care nu au un miros urât de la subraț, deoarece posedă gena ABCC11. Această descoperire a fost făcută de oamenii de știință de la Universitatea din Bristol. Ei au studiat 6 495 de femei și au aflat că doar 117 (2%) dintre ele aveau această genă.
De fapt, oamenii de știință demult știau că gena ABCC11 neutralizează mirosul obișnuit de la subraț. Oamenii cu această genă chiar și ceara din urechi mereu o au uscată. În plus, ceara uscată este o metodă foarte comodă de a identifica purtătorul genei ABCC11, care de cele mai multe ori este întâlnită în Asia de Est.
Potrivit oamenilor de știință, producția redusă de aminoacizi asociată cu lipsa mirosului de transpirație indică mai puține bacterii din cauza cărora de regulă mirosul există. Este amuzant că chiar și purtătorii genei ABCC11 în mod regulat folosesc antiperspirante și tot felul de deodorante. Cel mai probabil, ei fac asta dintr-o simplă obișnuință care rezultă din publicitate.
