Înaintea apariției numerelor pe pereții caselor din Amsterdam, oamenii găseau adresele într-un mod foarte interesant. Fiecare clădire din acest oraș era decorată cu niște pietre decorative care aveau niște imagini și se numeau în limba olandeză „gevelstenen”.
De regulă, pietrele decorative se deosebeau datorită unor compoziții colorate care ilustrau rolul unei anumite clădiri în comunitate. Spre exemplu, piatra decorativă de pe peretele unei clădiri în care se producea hârtia avea un desen care ilustra diferite stadii ale producerii hârtiei, iar pe peretele biroului inspectorului măcelarilor era atârnată o piatră decorativă cu o imagine detaliată a cărnii de vită împărțită în două și a mai multor funcționari în timp ce examinează calitatea cărnii fiind îmbrăcați într-o haină albastră.
În Evul Mediu toate aceste pietre decorative au ajutat mult locuitorii orașului, deoarece cei mai mulți dintre ei nu știau nici să scrie și nici să citească. Imaginile de pe pietre i-au ajutat să înțeleagă ce se întâmplă în spatele ușilor unei case particulare sau să afle cine erau proprietarii acesteia. O pană de scris indica în mod clar că în casă locuiește și muncește un scriitor, iar corabia anunța că în casă locuiește un marinar. Cu toate acestea, existau și panouri care serveau ca un decor obișnuit sau talisman cu citate din Sfintele Scripturi. Unul dintre citatele foarte des utilizate și întâlnite pe mai multe pietre decorative olandeze era „Nooit Volmaakt” care se traduce aproximativ ca „Niciodată perfect”. Această expresie însemna că proprietarii casei se tem de Dumnezeu și cred că doar el poate fi perfect.
Pe alte pietre decorative erau scrise niște citate ironice însoțite de imagini fără vreo semnificație prea mult gândită. Spre exemplu piatra decorativă Batenburg de lângă canalul Prinsengracht are denumirea compusă din două cuvinte „baten” (beneficiu) și „burg” (castel). Această combinație a devenit denumirea unui mic sat din apropierea orașului Nijmegen. Cel mai probabil, proprietarii acestei case aveau o afacere înfloritoare și știau cum să câștige bani.
În anul 1875, pietrele decorative și-au pierdut valoare, deoarece autoritățile Amsterdamului au introdus numerotarea caselor. Cu toate acestea, tradiția de a decora fațadele cu pietre decorative încă s-a păstrat.
În toată Olanda pot fi găsite aproximativ 2 500 de pietre decorative originale, 850 dintre care se află în Amsterdam și 250 în Maastricht, iar celelalte sunt împrăștiate în toată țara. În plus, asemenea pietre decorative mai pot fi întâlnite și în străinătate, în orașe precum Bruxelles (Belgia), Copenhaga (Danemarca) și Lille (Franța). Multe dintre pietrele decorative au fost înlăturate de pe clădirile pe care au fost puse inițial. Astăzi aceste opere de artă au o valoare deosebită și sunt monitorizate și păstrate de Muzeul de Istorie al Amsterdamului.
