TOP-10: Orașe scufundate (cu excepția Atlantidei)

0
2992

Vorbind despre orașe scufundate, majoritatea oamenilor și-ar aminti de Atlantida. Potrivit lui Platon, acest oraș a fost foarte bogat din punct de vedere al resurselor naturale și al culturilor.

Se spune că locuitorii Atlantidei construiau niște temple fascinante, demonstrându-și bogăția, și creau niște statui cu chipuri de zeități magnifice.

Fiind din start un popor privilegiat, atlanții au devenit lacomi și „urâți la suflet”, astfel încât au încetat să-și mai aprecieze norocul de a fi atlanți. Prin urmare, Zeus i-a dat orașul lui Poseidon care a „înghițit” Atlantida în întregime.

Este o istorie fascinantă însă, cel mai probabil, este un mit, deoarece orașul dispărut Atlantida așa și nu a mai fost găsit. Cu toate acestea, în întreaga lume există o mulțime de orașe scufundate sub apă care cu siguranță nu sunt un mit și chiar pot fi vizitate de turiști.

10. Dunwich

Foto: University of Southampton

În secolul al XI-lea, Dunwich era unul dintre cele mai mari orașe engleze. Însă, în prezent, cea mai mare parte a orașului este scufundată sub apă din cauza unor furtuni care au spălat cu cruzime linia de coastă între secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Timp de zeci de ani, coasta pe care a fost ridicat orașul Dunwich a avut de suferit furtuni foarte puternice. Complet disperați, localnicii au încercat să construiască șanțuri cu speranța de a împiedica apa să ajungă în oraș, însă încercarea nu a finisat cu succes.

Dunwich a fost un oraș destul de mare. Scafandrii au găsit la fundul mării rămășițele a patru biserici și o clădire care se specializa pe colectarea taxelor, precum și o mulțime de case și chiar rămășițele unei corăbii care mai târziu a naufragiat în apele în care se află orașul. În muzeul local puteți găsi un model tridimensional al orașului scufundat, însă o excursie cu scafandrul este mai dificil de organizat, deoarece apele sunt întunecate. Vizibilitatea este foarte rea, de aceea ruinele orașului nici măcar nu pot fi fotografiate. Cu toate acestea, scafandrii au reușit să cerceteze fundul mării prin pipăit și au făcut cu acuratețe o mulțime de notițe pentru a crea o hartă a zonei. Lucrările arheologice în această regiune au loc până și astăzi.

9. Baiae

Foto: Pen News/Antonio Busiello

Orașul Baiae este parțial scufundat și se află la aproximativ 16 kilometri la vest de Napoli. Se spune că acest oraș roman vechi a fost numit în cinstea lui Baios, un timonier care a condus nava lui Odiseu. Orașul Baiae era un loc perfect, cu o climă blândă, vegetație bogată și izvoare termale. Cu alte cuvinte, un rai pe Pământ. În oraș existau o mulțime de vile luxoase și clădiri publice mari, precum și niște băi pe care romanii le iubeau foarte mult.

Baiae era cunoscut pentru dragostea de viață pe care o aveau locuitorii orașului. Sextus Propertius descria acest loc ca „un cuib de imoralitate și vicii”. De-a lungul a sute de ani, Baiae era un loc perfect pentru viață, precum și unul dintre cele mai importante orașe ale Romei. În Baiae s-a născut Gaius Calpurnius Piso, care a intenționat să-l omoare pe împăratul Nero. Când Nero a aflat despre plan, i-a poruncit lui Gaius să se sinucidă. Printre rămășițele orașului scufundat, scafandrii au găsit vila lui Gaius, precum și presupusa vilă a împăratului.

Majoritatea locuitorilor orașului Baiae erau foarte bogați, de aceea în oraș încă pot fi găsite o mulțime de comori care tot așteaptă să fie descoperite. Se consideră că o parte a orașului s-a scufundat în Golful Napoli în urma unor activități vulcanice care au avut loc în această regiune.

Încă din anul 1941, aici se desfășoară lucrări arheologice. Apa din golf este curată, de aceea scafandrii pot investiga cu ușurință orașul. O mare parte a orașului s-a păstrat foarte bine, inclusiv podelele decorate cu mozaic ce zac în adâncuri deja de 1700 de ani. De asemenea, scafandrii au găsit drumuri, pereți și chiar statui dedicate lui Ulise și lui Baios care încă stau în picioare de parcă au fost abia ieri instalate.

8. Heracleion

Foto: Franck Goddio/Hilti Foundation/Christoph Gerigk

Orașul egiptean Heracleion s-a scufundat sub apă în urmă cu mai mult de o mie de ani. Orașul care, conform legendelor, a fost vizitat de Elena a Troiei și iubitul ei Paris, era considerat mit până în anul 1999 când a fost descoperit de arheologul Franck Goddio. Locul încă este studiat și aici au fost găsite o mulțime de statui de 5 metri înălțime și multe alte comori. Orașul a început să se scufunde sub apă aproximativ în secolul trei, probabil, din cauza construcțiilor fabuloase prea grele. Până în secolul al VIII-lea, orașul s-a scufundat definitiv.

Oamenii de știință au descoperit o mulțime de statui și plăci de piatră cu inscripții în vechile limbi ale grecilor și egiptenilor pe care le-au ridicat la suprafață. De asemenea, au fost găsite monede de aur și zeci de sarcofage în care au fost odată mumificate animale sacrificate zeilor. Pe lângă toate, s-au mai găsit și rămășițele a sute de nave, fapt care sugerează că Heracleion a fost cândva un port comercial foarte important. În centrul orașului a fost descoperit un templu de dimensiuni imense dedicat lui Amun-Gereb, un zeu suprem egiptean al acelor timpuri. Când templul abia se construia, orașul scufundat Heracleion era amplasat în delta Nilului, deși astăzi se află la o adâncime de 46 de metri în golful Aboukir.

7. Ravenser Odd

Foto: listverse.com

Ravenser Odd  fost un oraș medieval al piraților și se afla în Yorkshire, Anglia. Acesta a fost primul port pentru navele ce sosesc din Scandinavia, de aceea toți locuitorii orașului erau foști hoți, pungași și pirați care jefuiau chiar și navele pe care reușeau să le „convingă” să intre în port și să ancoreze.

Locuitorii orașului Ravenser Odd erau scutiți de plata impozitelor, iar însăși orașul era de fapt unul autonom, cu propriul primar, tribunal, închisoare și chiar spânzurătoare. De asemenea, orașului i se permitea să stabilească impozite oricăror nave care intrau în port și ancorau, fapt care explică entuziasmul localnicilor.

Cu toate acestea, orașul era tot mai des afectat de furtuni puternice, iar fiecare flux îl distrugea tot mai mult. Pereții au început să se prăbușească, iar cimitirul a cedat corpurile înmormântate mării. Populația a început să părăsească orașul și, luând în considerație natura acelor oameni, fiecare biserică care le ieșea în cale era jefuită. Marea inundație a avut loc în luna ianuarie a anului 1362, când o furtună puternică și un val neobișnuit de mare au scufundat pentru totdeauna orașul Ravenser Odd  .

6. Kekova

Foto: rheins

Orașul, situat pe insula turcească Kekova, a fost inundat în secolul al doilea ca urmare a unui cutremur. Înregistrările istorice sunt incomplete, însă se pare că în Epoca Bizantină acest loc era unul semnificativ. Sub apa limpede a Mării Mediterane pot fi observate ruinele vechiului oraș, iar localnicii chiar organizează excursii pentru turiștii interesați.

Încă din anul 1990 acest loc este protejat, însă turiștii sunt mereu bineveniți. Aici puteți vedea ruine și clădiri pe jumătate scufundate în apă, precum și niște scări de piatră care duc sub apă. Cu toate acestea, locul este bine protejat și turiștilor nu li se permite să înoate sub apă.

5. Atlit Yam

Foto: Hanay

Atlit Yam se află la un kilometru depărtare de coasta israeliană din Mare Mediterană. Acest oraș s-a păstrat atât de bine, încât în morminte încă pot fi găsite schelete omenești neatinse, iar cercul din pietre până și azi rămâne în aceeași poziție. Atlit Yam este unul dintre cele mai vechi orașe scufundate cunoscute de om. Aici puteți găsi case mari cu podele de piatră, șemineuri și chiar fântâni.

Orașul se afla sub apă deja de 9 000 de ani și a fost descoperit în urma unor exploatări în carieră care a expus la iveală câteva rămășițe ale orașului. În anul 1984, în timpul unor expediții în căutarea rămășițelor de nave naufragiate, Ehud Galili, un arheolog marin, a înțeles ce reprezintă rămășițele găsite sub apă și a început niște activități cu scopul de a proteja și a păstra acest loc.

Orașul este atât de vechi, încât expunerea la aer ar distruge complet unele părți ale acestuia, de aceea artefactele nu sunt ridicate de la fundul mării, cu excepția cazurilor când există posibilitatea ca acestea să fie distruse de influența condițiilor subacvatice. Arheologii așteaptă când nisipul va fi înlăturat de curenții subacvatici, astfel încât să poată cartografia ce se află sub el. În acest loc există un cerc din pietre asemănător cu Stonehenge, deși este de dimensiuni mai mici. De asemenea, în rămășițele omenești găsite în vechiul oraș a fost descoperită tuberculoză, ceea ce indică faptul că boala este cu 3 000 de ani mai veche decât se credea anterior.

4. Shicheng

Foto: Rai News

Shicheng (sau Orașul leului) din China a fost inundat intenționat în anul 1959 când a fost creat barajul Xin’an. În acea perioadă au fost relocați aproximativ 300 000 de oameni pentru a obține loc pentru construcții, fapt care a decis soarta orașului. Orașul are aproximativ 600 de ani și este unul excepțional datorită unei fascinante arhitecturi clasice chineze.

Nimeni nu s-a interesat de soarta orașului Shicheng până în anul 2001, când guvernul chinez a studiat orașul pentru a afla ce a mai rămas de la el. Atunci atitudinea față de orașul scufundat s-a schimbat. Scafandrii au descoperit sub apă niște statui de lei, fenicși, dragoni și alte animale foarte bine păstrate, precum și niște construcții din secolul al XVI-lea. Astăzi scufundătorii au posibilitatea de a studia ruinele ce sunt situate la o adâncime de 40 de metri. Orașul s-a păstrat surprinzător de bine. Chiar și scările din lemn nu au putrezit în apele reci ale lacului artificial Qiandao.

3. Neapolis

Foto: University of Sassari/AFP

În anul 2017, în largul coastei Tunisiei, arheologii au descoperit orașul pierdut Neapolis, care a fost inundat acum 1700 de ani de un val de tsunami. Străzi, monumente și sute de recipiente în care s-a produs garum (un sos din pește preparat de locuitorii Romei Antice) au reușit să se păstreze până în zilele noastre.

În epoca romană, Neapolis era o regiune industrială foarte importantă și se considera principalul producător de sos din pește în lumea romană. Ruinele orașului scufundat ocupă un teritoriu de 202 000 metri pătrați, iar însăși Neapolis se presupune că a fost inundat în luna iulie a anului 365 î.Hr. Orașul a fost scufundat de același val de tsunami care a distrus Alexandria, fiind provocat de un cutremur cu o magnitudine de 8 grade.

Arheologii nu au reușit să descopere prea multe, cu excepția unor butoaie de pește. Cu toate acestea, lucrările continuă, de aceea este posibil să mai fie găsit ceva din domeniul culinar.

2. Cambay

Foto: listverse.com

În luna decembrie a anului 2000, oamenii de știință au declarat că au găsit un mare oraș dispărut în golful Cambay de pe coasta de vest a Indiei. Orașul se află la 37 de metri sub apă și are 8 kilometri în lungime și 3,2 kilometri în lățime. Conform unor calcule, orașul ar putea avea mai mult de 9 000 de ani. Locul a fost descoperit întâmplător în timp ce oamenii de știință efectuau niște cercetări ce țineau de poluare. Printre artefacte s-au găsit și fragmente de ziduri, sculpturi și rămășițe umane.

De când a fost descoperit orașul, oamenii de știință s-au contrazis reciproc în privința vârstei artefactelor. În cazul în care acestea într-adevăr au fost făcute de oameni, valoarea lor ar putea fi foarte semnificativă, deoarece ele sunt cu 4 mii de ani mai vechi decât civilizația din Valea Indusului. Se presupune că orașul a fost inundat de apele ce s-au topit din ghețarii din ultima epocă de gheață. Dacă așa și a fost, atunci devine interesant câte orașe antice ar mai putea exista pe fundul mărilor.

1. Olous

Foto: Crete Tip

Orașul Olous se află sub apele de mică adâncime din largul coastei nordice a Cretei. În primul mileniu î.Hr., Olous a fost un oraș-port foarte important și era atât de bogat, încât avea o valută proprie. De asemenea, Olous era numit un oraș al fântânilor. Se spune că locuitorilor orașului le era foarte frică de pirați, deoarece aceștia puteau să le fure toate comorile. Din această cauză, localnicii au săpat o sută de fântâni în munții care le înconjoară orașul. În 99 dintre peșteri se găsea doar apă, iar în cel de-al sutălea au fost colectate toate bogățiile orașului. Fântâna așa și nu a mai fost găsită.

Nimeni nu știe cu siguranță cum Olous a ajuns sub apă. Cel mai probabil, orașul a fost distrus în urma unei erupții vulcanice sau s-a scufundat treptat ca urmare a unei eroziuni naturale. Dacă doriți să vizitați Olous, puteți analiza ruinele utilizând un tub de respirat. Cu toate acestea, din cauza că ruinele încă sunt studiate, nu puteți lua nimic din oraș, cu excepția comorilor din cea de-a suta fântână, întrucât nimeni nu are să știe că a-ți găsit-o.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.